Acum fix 40 de ani am absolvit si eu Colegiul Național „Nicolae Grigorescu” din Campina, pe vremea cand am pasit eu prima data era scris pe emblema scolara ( aveam si numar matricol, l-am pierdut ) LNG. Dar cu multi ani in urma, adica cu peste 100 de ani, se numea Casa Princiară a lui Dimitrie Barbu Știrbei ( ca sa vezi! ), de aia ma simt eu putin ca un printisor. Au trecut anii, am fost mutat cand la Golesti in clasele primare, apoi la Generala 7, cum o numeam noi, dar la final am revenit in cladirea liceului din oras ( se zicea ca-i cel mai bun! ).
Colegiul Național „Nicolae Grigorescu” din Campina
Vasazica am facut scoala la o Casa Princiară, asta nu e rau. Probabil ca multi stiu doar Castelul de pe Voila ( oare azi o mai fi acolo sau a disparut ( sa fie sanatoriul ala de care am auzit eu? ). In fine, ideea este ca Martha de Blome, născută Ştirbei, doneaza localul in care va fiinta pentru prima data liceul meu. A fost de fapt primul liceu ( mixt ) din Campina, am inteles ca se mai pastreaza si azi cladirea veche, pentru ca cea nou apare mai tarziu, dupa un plan pe care il are si Liceul Ion Luca Caragiale” ( sper ca nu gresesc ) din Ploiesti.
Prin multe a trecut Liceul Nicolae Grigorescu din Campina, prn multe am trecut si eu, ba chiar am venit in Bucuresti la Academia Militara Tehnica, apoi la Facultatea de Aeronave si mai tarziu la ASE. Au fost ani frumosi ( si eu eram frumos, dar mai ales tanar ), anii au trecut si m-am mutat la Tulcea, apoi pasii m-au purtat prin Ardeal, Moldova si cine stie pe unde ma voi mai plimba in anii ce vin. Am ramas fidel si Bucurestiului, poate candva o sa scriu aici povesti mai frumoase decat in Cismigiu & Comp a lui Grigore Băjenaru – nascut ca sa vezi, in Peris ( numele complet contine si Popescu ), dar nu promit fara sa am si un temei ( inca n-am idee cum sa organizez lucrarea asta artistica ).
Imi place sa cred ca am fost ultima promotie mai „acatarii” din Liceul „Nicolae Grigorescu”, am fost coleg cu regretatul Mihai Bogdan Antonescu, cu Gabriel Florea – acestia doi nu mai sunt azi sa ne povesteasca amintiri din liceu. Am inteles ca si fostul meu coleg Piroi Adrian a ajuns mare sef la Iasi ( cum am uitat sa-l sun acum doua saptamani cand am stat 5 zile in oras? ). Mi-am adus aminte de el pentru ca a fost student la Timisoara si in decembrie ’89 a fost „evacuat” in vacanta fortata la Campina ( de fapt la Poiana ). Frumoasa generatie, frumosi ani ai mei, cu siguranta trebuie sa va povestesc.
